Blogul lui M@riansky

Probabil că pe mulţi îi va şoca această veste, dar Michael nu a murit!!!  Michael Jackson face parte dintr-o organizaţie secretă de marţieni alături de alte nume grele care au avut parte de decese misterioase precum Elvis, Tupac, Kennedy, Marylin Monroe sau Dan Spătaru. El nu a murit ci a fost trecut la muncă sub acoperire; ocazional vor mai exista persoane care pot jura că au dat nas în nas cu Michael la mall, râgâind a bere, având o burtă considerabilă şi un ciudat accent mexican. Şi ocazional, mustaţă. Pentru o imagine mai clară Autoritatea pentru Combaterea Marţienilor şi Extratereştrilor (ACME) a dat astăzi publicităţii portretul robot al lui Michael sub înfăţişarea pe care o are acum.

Astfel de întâlniri au avut loc deja, mai multe detalii aflăm de pe siteul http://www.ismichaeljacksonalive.com

Vor mai apărea numeroase albume şi piese încă neauzite ale regretatului artist despre care se va spune ca au fost realizate cât timp a trăit însă cu toţii ştim că este doar un plan al marţienilor pentru a strânge cât mai multe fonduri pentru ziua în care vor invada Terra. Însă nu orice vedetă face parte din această organizaţie extraterestră, George Bush sau Danny DeVito sunt spiriduşi însa despre aceştia vom vorbi probabil cu altă ocazie…

UPDATE: More proof: http://www.ismichaeljacksonstillalive.com/ (Nu, nu-i acelaşi cu cel de mai sus, plus ca cel de mai sus nu mai e ce-a fost odata).

După cum probabil mulţi dintre voi ştiţi, iar dacă nu ştiţi nu-i bai că n-aţi pierdut mare lucru, cu ceva timp în urmă, soarta a făcut ca eu să fiu nefericitul câştigător al unui stencil şi a unei lanterne oferite de nimeni altul decât Glad-Darius Groza-Bîja-San în cadrul unui concurs cum bine ştim că obişnuieşte să facă. Şi când câştigaţi ceva, probabil vă aşteptaţi să intraţi şi în posesia premiului respectiv, nu? Fie el şi un gunoi, dar un gunoi cu valoare… să-i zicem morală. Ei bine lucrurile nu s-au petrecut întocmai, a fost nevoie de frecvente insistenţe la poarta jegului pentru ca într-un final, după lupte milenare care au durat câteva luni, acesta să se decidă şi să-mi trimită bucata aia de carton (că de lanternă nici n-a pomenit vreodată) la care numa nu vroia să renunţe, având desigur o valoare sentimentală aparte pentru el. Aşa trebuie să fi fost dacă la insistenţele publicului Dariusică ne-a arătat că mai deţine încă mult contestata bucată de carton. La gestul ăsta eu sincer nu m-am aşteptat, fiind convins că nu-l mai are de mult timp şi deci încă avea sens să mă joc cu nervii lui. Numai nu admitea că n-are de gând să-l trimită pentru că, evident, ar fi recunoscut eşecul.

Trecem repede peste alte bla-bla-uri şi ajungem cu paşi repezi la momentul în care ajung la poştă şi ridic coletul. La cât de moale şi pufos era pachetul la atingere te-ai fi gândit că a avut grijă ca nu cumva să se deterioreze fragilul stencil. Ei bine, se pare că după spusele jegstărului, stencilul e pa puiu de mult aşa că va trebui să mă mulţumesc cu o hand-made-penta-floricică-jeg…

Din punctul meu de vedere rămâne încă incertă situaţia stencilului, poate se va lămuri într-o bună zi la Dan Senzaţionescu în direct.

Mi-am tras blog hahalerelor! [Jiji, la prima sa apariţie în blogosferă]

Exact. Azi am chef de nimicuri. De chestii la care în mod normal nu le dau importanţă chiar dacă mă afectează direct sau indirect. O să încep cu nimicul despre care se vorbeşte cel mai mult în ultimul timp: criza bancară din state. Ştiu că e deja fumată treba şi pe nimeni nu mai intereseaza acest subiect, dar cum am mai zis, azi vorbesc despre nimicuri. Deci toată lumea ştie că America e în criză. Ei nu zău… Şi vine sfârşitul la ei. Şi asta n-ar trebui, dar ne afectează şi pe noi. Pentru căăă… Nu ştiu exact, om fii şi noi nişte puiuţi de americani, deocamdată observ doar cum încep valutele să o ia razna şi cum se aşteptă ca BNR să intervină. Cum aşteaptă americanii ca statul să intervină şi la ei.

Deci oarecum situaţia e la fel de căcăcioasă la noi ca şi la ei. Deşi noi nu luăm momentan ţepe bancare cum iau ei. Am luat şi noi dar nu acum. Noi acum luăm ţepe dar dinalea electorale. Că astea sunt la modă acum. Dinalea cu “dragi profesori va dăm salarii cu 50% mai mari. Nu ştim încă de unde dar vă dăm, nu mai investim nimic material în învăţământ în următorii ani şi tot vă dăm.” Pai bine, bine, domnii guvernanţi, dar acuma în prag de criză bancară v-aţi găsit şi voi să faceţi pe vitejii şi să aprindeţi paiele de sub economie? “Da! Pentru că putem!”

Buuuun, şi-atunci vin fain frumos restul de bugetari şi pe principiul “dacă lor le daţi, nouă de ce nu”, şi trântesc o grevă: “Vrem şi noi!”. Dar n-apucă bine că domnii aia în costume vin de se scuză: “Pai staţi aşa că nici lor nu ştim de unde le dăm încă, poate găsim pentru pensiile parlamentarilor, vouă de unde să vă mai dăm, n-avem…” Şi cum e normal bugetarii replică: “Nu ştim, nouă să ne daţi!”. Ei da, dar partea cea mai frumoasă abia acum vine, partea pentru care îi iubesc maxim pe băieţii ăştia care ne conduc: pentru buzunarele lor AU!

Astfel, în plin scandal economic legat de salariile profesorilor şi majorarea pensiilor parlamentarilor, conducerea Senatului îşi majorează bugetul pe 2009 cu 24 de milioane de lei mai mult decât suma stabilită de Ministerul Economiei şi Finanţelor. Aşa se face că, pe lângă fonduri de trei ori mai mari pentru deplasări, senatorii vor beneficia anul viitor de telefoane noi, laptopuri, maşini, dar şi de aparate de curăţare a aerului, care să le facă traiul mai uşor. Nu-i aşa că deja ne sunt simpatici şi abia aşteptăm să-i votăm din nou?

Dar de ce să ne încărcăm cu toate gunoaiele astea de zi cu zi? Să ne relaxăm, n-avem pentru ce a ne enerva şi a ne împrăştia creierii pe asfalt… La urma urmei şi americanii fac grevă. Astfel, iată cum protestează angajaţii LEHMAN Bank după reducerea bonusului lor anual la intrarea în sediul general al băncii din New York:

Cine nu se bucură că e român e fraier, părerea mea, cum să nu te bucuri mai ales când treci pe lângă câte o reclamă dinasta:

Măcar ei au, mai contează dacă n-au cu ce să le mai plătească? Deocamdată destule ştiri rupte despre nimicuri, data viitoare promit că ma ia lenea şi pe mine şi nu vă mai plictisesc aşa mult… Cel puţin nu cu promisiuni dinastea electorale cu premii de care unii se fac că uită permanent şi mi le tot amână: Marianscă: AZI!

[Revenim după un scurt moment publicitar]

Doi poliţişti numărau o bilă…

Normal aş zice hai c-am văzut-o şi pe asta dar de la o vreme am impresia că o văd prea des. Aici nu e doar vorba de respectul în primul rând pe care îl au anumite animale precum doamna din clipul de mai jos pentru organele de miliţie. Aici e vorba şi de incompetenţa acestora de a-şi face datoria întocmai precum şi legile mult prea iertătoare în astfel de situaţii.

E vorba de o zdeanţă care parcheză pe spaţiul verde şi când e trasă la răspundere de către oamenii legii şi rugată să-şi mute jeepanu de pe gazon devine recalcitrantă, ba chiar se suie în maşină şi dă să plece acuzând că unul dintre cei 15 miliţieni (nu apar toţi în videoclip ) s-a purtat urât cu ea. Nu i s-a adresat cu “te rog frumos, zdreanţa dreacu şi nesimţită ce eşti tu”. Dar să urmărim mai întâi imaginile incidentul petrecut chiar de Ziua Siguranţei Rutiere şi revenim mai apoi cu comentarii:

În primul rând observăm aici cum domnul miliţian despre care doamna precizează că s-a purtat nemerniceşte foloseşte metoda de blocare a autovehicolului utilizând propriul trup. Această metodă este recomandată în manualul miliţianului încă de pe vremea când a fost utilizată pentru prima dată de către chinezul care a sfidat cu succes în acelaşi fel o coloană de tancuri în Piaţa Tiananmen.

În replică, cucoana ameniţă grupul de gabori stârniţi “fără motiv” împotriva ei că, culmea, a sunat la Poliţie şi or să vadă ei, nemernicii… Ca şi când ar fi confundat vestele reflectorizante purtate de aceştia cu cele folosite de nişte bieţi lucrători la drumuri veniţi probabil să sape o groapă în locul în care îşi parcase tocmai ea săraca, autojeepul.

Vorbele înlăcrimate ale unuia dintre ofiţeri (”vedeţi că loviţi colegul meu doamnă”) se pare că nu o înduioşează pe cuconă, care îi lasă pe burzumei cu gura cască, dar cască de numai câte un “fantastic dom’le” le mai iese pe ea, şi demarează în trombă ocolind barajul viu ca-n filmele cu Chuck Norris.

Desprinsă însă din filmele cu Stan şi Bran este replica unuia dintre domnii miliţieni după ce a asistat la aceste fapte, încurajată probabil de faptul că privirile din jur aşteptau acum reacţia sa: “N-am maşină să mă duc după ea…”. Ei da, tocmai când ai nevoie de el, Loganul din dotare e în service probabil după ce a fost trântit în şanţ de suflul unui bolid în timpul unei acţiuni radar.

În cele din urmă, poliţiştii au reuşit să o reţină pe cucoană şi să o conducă la sediu unde a fost amendată cu 400 de lei şi i-a fost reţinut permisul de conducere pentru 60 de zile. Mult prea puţin, având în vedere că s-au chinuit săracii şi cu o urmărire ca în filme. Filme western, bineînţeles.

[Update] Şi dacă tot aţi pomenit de America la comentarii hai să vedem cum procedează băieţii lor faţă de ai noştrii în astfel de situaţii…

[Multe mulţumiri lui M. Catalin]

Acuma să fim serioşi, cam rar dai peste mass-uri înţelepte pe messenger şi anume cele care vor să te avertizeze într-o anumită privinţă pe cât se poate de serioasă. De obicei cele mai multe mass-uri trimise pe mess sunt mass-uri funny, fie bancuri, fie youtuburi, fie poze. Pe alea eu unul le accept pentru că omul care le trimite vrea doar sa te pună şi pe tine într-o dispoziţie plăcută. Nimic rău în asta. Însă, din când în când mai dăm şi peste mass-uri idioate, cele cu o notă dezinformantă sau care nu au nici o tangenţă cu realitatea. Un astfel de mass l-am primit de curând şi sună cam aşa:

FARA GLUMA ,SUNT TESTATE DE MINE - 3 lucruri pe care Microsoft nu le poate explica
~1. Un indian a descoperit ca nimeni nu poate crea un folder oriunde in calculator sub numele de “CON”.E ceva ciudat si inexplicabil!…la Microsoft,nimeni din echipa nu a putut explica de ce se intampla asta! INCEARCA ACUM,NU SE VA CREA UN FOLDER “CON”
~2. Pentru cei dintre voi care folositi Windows,incercati asta: 1)Deschideti un fisier gol Notepad 2)Tastati “Bush hid the facts” (fara ghirimele) 3)Salvati-l ca orice doriti 4)Inchideti-l si redeschideti-l Ati observat?nimeni nu poate explica
~3. Deschideti Microsoft Word si tastati =rand(200,99) Apoi apasati Enter si vedeti magia!mass

Cele 3 lucruri pe care mi le explic eu din massul ăsta sunt:
~1. Cineva încearcă să ne facă să credem că indienii sunt de fapt nişte idioţi. Se păcăleşte singur.
~2. Apoi ne spune că dacă folsim Windows s-ar putea să dăm peste buguri… Uuuuu…. Nimic nou sub soare!
~3. Şi în cele din urmă ne spune cum că cei de la Microsoft ar fi nişte magicieni. Şi asta când săracii nu sunt în stare să facă vreo magie astfel încât să scape definitiv de blue screen-ul vieţii.

Contrar mass-urilor menite să te facă să-l înjuri pe cel ce ţi l-a trimis pentru că ţi-a irosit 1 minut din viaţă mai sunt şi acele mass-uri care te fac să-ţi mai revii cu picioarele pe pământ din când în când şi să realizezi că ar fi cazul să mai iei anumite măsuri din când în când dacă vrei ca şi copilul tău să se bucure de planetă aşa cum te-ai bucurat tu. De exemplu:

Stiti unde se arunca uleiul din tigaie dupa o friptura facuta acasa ? Chiar daca nu facem foarte des friptura, cand o facem, aruncam uleiul folosit in chiuveta, nu-i asa? Aceasta e una dintre cele mai mari greseli pe care le putem face. De ce o facem? Pur si simplu pentru ca nu e nimeni care sa ne explice cum se face corect. Cel mai bun lucru pe care il putem face este sa asteptam sa se raceasca si sa il punem in sticle de plastic, sau de sticla, sa punem dopuri la sticle si sa le aruncam la gunoi. UN LITRU DE ULEI FACE APROXIMATIV UN MILION DE LITRI DE APA NON POTABILA, CANTITATE SUFICIENTA PENTRU O PERSOANA TIMP DE 14 ANI.

Acuma aşa cum face orice ştirist din ţara asta şi cum eu nu-s nici ştirist, nu mi-am bătut capul cu a verifica dacă informaţiile de aici sunt 100% corecte, dar le-am mai găsit cel puţin aici aşa că o să le iau de bune.

Iar acum, oe final vă las cu un alt mass pe care l-am primit azi, şi anume cu un videoclip la o melodie mai veche care mie îmi place foarte mult. Ce este mai special la el este că se presupune ca e made in Periam( Romania) & Ibiza ( Spania). Aşa că de acum cuando tomes tu café toma tu café en Romania…

Tocmai mi-am adus aminte de nişte virale pe care obişnuiam să le urmăresc foarte des pentru simplul fapt că reuşeau să mă bine dispună de fiecare dată. Probabil că aţi auzit de faimosul magician David Blane care s-a făcut remarcat atât prin modul în care a reuşit să “prostească” oameni obişnuiţi de pe stradă cu trucuri inedite dar şi prin teste mai neobişnuite de anduranţă la care şi-a supus corpul sau recorduri pe care a încercat să le depăşească. Cum, n-aţi auzit? Păi să vă “aduc aminte” în cazul ăsta, despre dumnealui e vorba:

Viralele despre care vorbeam sunt de fapt vreo 3 parodii mai vechi la David Blane Street Magic, iar azi am văzut că băieţii au mai facut câteva materiale noi, care poate nu mai au atracţia pe care au avut-o primele însă eu zic că merită văzute. Aşadar, pentru toată lumea, I give you The David Blane Street Magic Parody Compilation! Enjoy!

[David Blane Street Magic Part. 1]

[David Blane Street Magic Part. 2]

[David Blane Street Magic Part. 3]

[David Blane Street Magic Part. 4]

[David Blane Street Magic Part. 5]

[David Blane Street Magic Bonus]

Ajutaţi un programator azi şi vă va fi recunoscător miercuri

Dragi tovarăşi şi pretini,

Nu mai putem sta cu mâinile în sân, programatorii suferă şi nu-i nimeni să-i mângăie pe căpuşoarele lor brainstormingate. Iată doar câteva din suferinţele lor şi calvarul prin care trec ei în încercarea de a face din meseria de developer un ban cinstit şi-un mod de viaţă:

Developer 1: “Au trecut 4 luni dintr-un proiect de 5 luni şi tocmai am primit specificaţiile finale ieri (şi s-au schimbat din nou!).“

Developer 2: “Îmi petrec jumătate din zile în şedinţe despre cum să lucrez mai eficient (în loc să lucrez efectiv).“

Developer 3: “Şeful meu a citit într-un ziar că programatorii care folosesc limbajul de programare “______” sunt de două ori mai productivi. Aşa că ne-a cumpărat şi nouă o copie şi ne-a redus programul la jumătate.“

Developer 4: “În fiecare zi şeful meu se răzgândeşte asupra a ceea ce ar trebui să construim.“

Developer 5: “Oamenii mă roagă să le repar e-mailuri încât nu mai timp să codez.“

Fiu de developer 5: “Tatăl meu nu mai are timp pentru mine.“

Developer 6: “Nişte consultanţi i-au spus şefului meu că ne pot face următoarea versiune la jumătate de preţ. I-a crezut dar şi-au cheltuit tot bugetul, şi-au folosit tot timpul şi… au terminat tot pe jumătate. Acum au plecat şi codul lor e un dezastru. Noi trebuie să îl reparăm şi să terminăm ce au început ei.“

Îmbrăţişează un developer azi! Şi când mă gândesc că nu de mult am trecut şi eu prin aşa ceva